Cum e la SNSPA | 5 ani de Comunicare și Relații Publice

Am scris mai multe articole despre SNSPA până acum, dar nici unul în care să spun cum e la SNSPA, cu bune și cu rele, unde să-mi adun opiniile și părererile din toată experiența celor cinci ani în această facultate. Am început cu trei ani de FCRP și am continuat cu un program de masterat în Comunicare și Guvernanță Europeană de care am fost cam dezamăgit.

Anii de la FCRP pot spune că au fost cei mai buni ani petrecuți în sistemul ăsta românesc de învătământ care o duce din ce în ce mai rău și orice încercare de resuscitare pare să eșueze datorită mentalității de a se opune schimbărilor. Dar despre asta poate vorbim în alt articol.

Timpul petrecut la FCRP a fost diferit față de liceu și de școala generală deoarece aici am legat prietenii care încă rezistă și datorită lucrurilor pe care am ales să le fac în continuare tot timpul dau de foști colegi și colege de la facultate pe la evenimente, concerte și prin locurile pe care le frecventez.

 Cum e la SNSPA?

Dacă vorbim despre cursuri, profesori și examene pot spune că e destul de chill și cel puțin eu n-a trebuit să-mi bat capul prea mult cu învățatul și noaptea de dinainte de examen a fost întotdeauna tot ce am avut nevoie.

Cu toate astea, fiecare semestru a venit cu nebunia sa. Câte un curs absolut inutil, dar foarte greu de trecut. Am urât urăsc Imagologia, Analiza imaginii organizațiilor (AIO), Geopolitica, Introducere în Științele Politice (ISP) și mai sunt vreo două cărora le-am uitat numele acum.

Cu toate astea am reușit să trec examenele fără probleme, doar că le-am dat la fiecare de două ori. Nici până în ziua de azi n-am înțeles la ce se folosesc, dar un lucru e clar, Geopolitica trebuie să câștige cursa asta deplasat pentru că aveam un manual de acum nu știu câți ani în care figurau ca țări nume care nu mai există acum și testele de pe calculator necesitau răspunsurile greșite ca să iei punctajul maxim, de vis. Pe lângă asta, în nu mai știu ce curs sau carte din bibliografie citisem că internetul e ceva nou și că n-o să prindă prea curând. Așa că vă rog să vă imaginați că nu pe internet ați găsit blogul meu.

Să nu mai zic de toate întâmplările de la ISP și despre cum am picat 90% dintre studenți primul examen pentru că se trezise profucu fața la perete de dimineață și așa a avut el chef. ISP fiind o materie la care, pe vremea aia, nici n-aveam suport de curs și când ne-am plâns de asta ne-a spus că dacă vrem primim unul în japoneză. Dar hai că profu primește puncte în plus pentru cât de frumos citea el de pe foi la curs și se încurca dacă cineva îl întreba ceva și uita rândul. Cum e la SNSPA la nimenea. 

N-am rezistat și am făcut asta atunci:curs de japoneza snspa isp

Au fost și părți bune, profesori care chiar activau în domeniu și vorbeau din experiență, proiecte din care am avut de învățat, colegi cu care aveam interese comune și un mediu plăcut în care am putut să mă dezvolt și să-mi dau seama ce vreau să fac cu viața mea.

Am avut și întâmplări amuzante cu proiectele și temele pe care le-am făcut. Un proiect de care îmi amintesc implica ceva cu un maraton, workshop-uri de gătit și biciclete, dar proful ne-a dat 8 și a zis că nimeni n-ar cumpăra ideea asta de proiect. Peste 2 ani am văzut o știre în care cineva făcea fix asta.

Apropo de proiecte, unul dintre puținele cu care am rămas în minte e un jurnal de știri pentru care am învățat să editez clipuri cu tutoriale de pe YouTube și informațiile astea le mai folosesc și astăzi. Cât despre teorii ale comunicării și alte elemente din istoria comunicării? Sunt la un search pe google distanță de ele și regret nopțile petrecute să învăț lucrurile alea ca să reproduc a doua zi la examen ca mai apoi să pot uita liniștit ce am citit.

am terminat SNSPA

Cursurile și seminarele erau puse cam aiurea în sensul că uneori aveam seminar dimineața, curs seara și acum să fim serioși, cine are chef să se trezească la 8, să vină la facultate ca apoi să se întoarcă acasă și să plece iar la 5 spre curs? Partea bună e că o dată cu noul sediu din Expoziției treaba asta s-a schimbat și în anul trei de facultate n-am mai avut probleme de genul. Plus că de multe ori, mai ales dacă vii de departe, vei fi înțeles și poți face schimb de seminar cu altă grupă.

Spuneam la început că nu mi-au plăcut cei doi ani de master, dar asta cred că e și din vina mea pentru că n-am ales ce îmi plăcea să fac și m-am complicat destul de mult. Cu toate astea, și aici am descoperit câțiva colegi faini și era o plăcere să merg la cursurile lui Dan Luca, în rest nu prea.

Cu ce am ramas dupa ce am terminat SNSPA – FCRP

V-am povestit deja cu ce am ramas din 12 ani de invatamant, adica generala, liceu si bac*. Acum a venit timpul sa vorbim putin despre facultate.

SNSPA – Comunicare si Relatii Publice, suna asa de frumos prin clasa a 10-a si eram hotarat ca o sa vin aici. Nici nu stiam eu ce inseamna PR-ul pe vremea aia, iar singura legatura cu reclamele o aveam cand ma mai uitam la televizor, ceea ce se intampla foarte rar. Prin clasa a 11-a deja nu mai voiam SNSPA si ma gandeam la psihologie sau jurnalism. Dupa bac am mers sa dau admiterea la FCRP si FJSC. La FJSC eram pe lista de asteptare asa ca am ales FCRP.

Acum ca am terminat de povestit cum am ajuns aici sa va spun si cum a fost si cu ce am ramas.

Din facultate iesi cu foarte multa teorie. Prea multa daca ma intrebi pe mine. Ajunsesem sa fac doua ore pe drum pe zi doar ca sa stau vreo 3 ore si ceva la facultate si sa ascult chestii pe care le gaseam foarte usor in carti sau pe net. Erau destul de multe cursuri cu prezenta si trebuia sa merg destul de des pe acolo si sa incerc sa nu adorm. Au fost si cursuri foarte tari la care am facut exercitii practice sau am avut proiecte interesante, de exemplu un proiect cu jurnalul de stiri unde ne-am distrat foarte mult (las un link la final ca sa vezi si tu). Pe langa proiecte erau iesirile de dupa sau din timpul cursurilor prin centru sau la un vin fiert daca era iarna. Nu de alta, dar la cat de frig era in salile alea, aveam nevoie de un vin fiert dupa curs ca sa nu inghet chiar de tot.

Ramai cu foarte multe momente amuzante si inventii din timpul proiectelor. Prin anul 2 am inventat ciocolata ROM sfintit, Patriarhul n-a fost prea incantat. Sesiunea era momentul perfect pentru socializare. Atunci cunosti toti colegii, legi prietenii si va plangeti impreuna de materia pentru examen. Pe langa asta, mai gasiti greseli prin cursuri (macar asa il citesti) si postati pe Facebook despre ele (cel putin asa faceam eu).

Tot intr-o sesiune am reusit sa scriu si textul de mai jos:

6 lucruri despre Andreea si examenul de la AIO (inlocuieste AIO cu orice examen ai avea, inca se aplica).
1. Andreea sustine ca AIO e o limba straina, asemanatoare cu japoneza sau chineza.
2. Andreea nu se pregateste pentru examen, ea sustine ca ceea ce invata va ajuta la salvarea rasei umane.
3. Ea nu invata ca orice student normal, aplica profilurile binare (sau teoria invatata) pe serialul How to get away with murder.
4. Legenda spune ca nici pactul cu nefartatul nu o ajuta pe Andreea la AIO.
5. Premiul Oscar pentru creativitate si inventivitate a fost castigat de Andreea cand incerca sa reproduca ce a citit in cursul de AIO.
6. Exista voci care sustin ca Andreea a reusit sa inteleaga prima parte a cursului, vocile isi cer scuze pentru neintelegerea creata, se refereau la episodul pilot din Eye Candy.

Din facultate ramai cu prieteniile pe care le legi, foarte putina teorie si cu practica doar daca ai noroc de un prof bun (am avut cativa) sau daca faci tu pe langa facultate vreun internship (cel mai bine ar fi platit) sau voluntariat (eu am fost la cateva concerte cu Even`thor ca voluntar)

Dupa ce am terminat SNSPA – FCRP, pot spune ca e o facultate care merita. De multe ori o sa ti se para inutila si o sa te intrebi de ce ai vrut aici si noptile albe din sesiune nu or sa te ajute cu un raspuns, dar de cele mai multe ori e foarte frumos si cand nu e sesiune e rost de distractie si de iesit in cluburi cu colegii.

Let the fun begin, join SNSPA (nici nu-mi dau puncte in plus ca va spun asta).

Am mai scris si un articol despre anul I de facultate si despre prima zi in sediul nou din anul trei.

*Citeste si Poveste de dragoste cu Li… sigur iti vei da seama de ce te-am trimis aici :))

P.S. Pentru mine SNSPA-FCRP a fost un nou început și un mare pas înainte (personal și profesional) față de liceu.


Înscrie-te la newsletter


Lasă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.