Aveam de mult timp câteva idei schițate pentru un articol în draft și am fost săptămâna trecuta la un workshop despre blogging susținut de Ioana și discuțiile de acolo, urmate de tema pe care am primit-o pentru acasă mi-au adus aminte de articolul în care începeam povestea pe care urmează să v-o scriu mai jos.
Eram în parc și cum mă plimbam eu pe acolo am văzut o scenă care pur și simplu m-a lăsat fără cuvinte și abia acum realizez cât de fraier am fost pentru că n-am spus nimic. Poate nu rezolvam nimic… dar uneori chiar nu e bine să taci. Acum să îți spun și ce s-a întâmplat. Era un copil de vreo 9 ani cu tatăl său care mergea fericit pe o alee și mânca din înghețată, moment în care a trecut un biciclist în viteză pe lângă el și a reușit să scape înghețata din mână pe jos. Se uita la ea de parcă încerca să dea timpul înapoi și să nege că evenimentul ăla s-a întâmplat. Tatăl său (hai să-l numim așa de dragul familiei tradiționale) s-a întors la el și i-a spus niște lucruri pe care cu greu aș putea să le reproduc. Ca să ne înțelegem, am fost și eu înjurat la viața mea de mulți oameni, adesea și prin comentarii pe blog pentru că nu le convenea ce am scris, dar înjurături mai creative ca alea n-am auzit în viața mea.
Toată treaba asta se întâmpla acum vreo 2 luni, atunci n-am zis nimic, nici n-am scris pe blog din nu știu ce motive, dar a cam venit timpul să vorbesc deschis despre lucrurile pe care le gândesc.
Mă gândesc ce ar fi răspuns dacă spuneam ceva atunci, oare ar fi zis că e prima dată când face asta? Prostii… așa cum după prima palmă urmează întotdeauna și o a doua, treaba nu se schimbă atunci când vine vorbe de înjurături.
Acum vorbesc cu tine, dragă părinte care îți înjuri copilul.
Tu chiar nu gândești? Adică sinapsele alea ale tale (da, stiu că te-am pierdut) chiar așa de greu fac legătura dintre neuroni încât nu poți scoate alte cuvinte pe gură decât niște aberații din care copilul ăla oricum nu o să înțeleagă nimic?
Poate că nu știai asta, dar cea mai dură formă de agresiune este cea verbală pentru că el trece ușor peste orice palmă dată, acum nu vreau să-mi imaginez că îți și bați copilul, pur și simplu nu pot. Dar atunci când vine vorba de tortura asta psihologică, fraze menite să-l facă să nu aibă încredere în el repetate la nesfârșit, fii sigur că toată treaba asta nu va rămâne fără urmări care vor afecta foarte rău viitorul lui.
Tot pe același principiu este și sistemul ăsta de învățământ în care copiii nu mai încearcă să răspundă la ore de frică să nu primească o notă proastă. Poate că ați observat ce atmosferă e prin clasele 1-2 atunci când fiecare se bate cu colegul de bancă pentru a răspunde. Ei bine, treaba asta se schimbă cu trecerea timpului și ajungem prin clasele 6-7 unde nimeni nu mai încearcă să răspundă pentru că le e frică de profesorii care urmează să le taxeze greșelile. Așa e și cu părinții care își agresează copiii în mod verbal sau fizic. Cei mici nu vor mai avea încredere ca să spună ceea ce fac și te vei trezi cu un copil care are mai multă încredere într-un străin decât în tine. Vrei asta?
N-aș putea să gândesc ca tine ca să înțeleg de ce faci asta, e dincolo de puterea imaginației mele, dar pot să-ți spun acum, nu doar ție, ci tuturor care citesc articolul ăsta că vă înțeleg că uneori pur și simplu nu mai rezistați și trebuie să ziceți ceva, dar nu-i faceți asta copilului vostru, chiar merită mai mult. Imaginați-va că fiecare înjurătură adresată lui e un punct de ceață care se pune pe viitorul lui și ajunge la un moment dat să fie atât de neclar încât nu va mai știi ce e bine și ce nu e, va ajunge să fugă de acasă pentru că orice ai face, cu cât îngrădești libertatea cuiva, cu atât mai mult efort depune să se elibereze.
Data viitoare când vrei să îți înjuri copilul gândește-te la ce am spus și alege să îi explici ce a greșit și ce ar trebui să facă mai bine. Crede-mă, copiii pot procesa astfel de informații și vrei să faci din copilul tău un prieten, nu să-l transformi în cineva care abia așteaptă să facă 18 ani ca să plece de acasă.
Pe bune acum încetează să mai înjuri copilul că nu ți-a greșit cu nimic.
