Jidvei, o poveste despre vin și despre oameni

Așa cum mulți dintre voi deja știți, acum două zile am ajuns la Castelul Jidvei (Castelul Bethlen-Haller) și de prima dată când l-am văzut mi-am imaginat că e genul de loc pe care Daenerys Targaryen l-ar cumpăra ca să vină seara cu dragonii și să bea un pahar de vin.

A post shared by Marius Calin (@mariuscalinro) on

Castelul a trecut prin multe, a fost în posesia unor familii de nobili maghiari timp de 150 de ani, ulterior a fost donat, pierdut la cărți, transformat într-o secție de șampanizare, iar în final a ajuns la familia Necșulescu care l-a transformat în simbolul Jidvei și totodată locul unde ajung anual numeroase medalii câștigate de vinurile produse aici.

Dar dincolo de mituri, de peisajele încântătoare și vibe-ul pozitiv pe care ți-l dă acest loc, surpriza a venit din partea oamenilor de aici care mi-au arătat că poți fi altfel, că poți face ce îți place și să trăiești din asta.

Ca să înțelegeți despre ce vorbesc, vara asta am fost prin multe locuri și aici nu mă refer la festivaluri, ci la restaurante și în hoteluri care n-au reușit să se diferențieze între ele cu ceva. Asta pentru că în nici unul dintre acele locuri nu am văzut oameni care să se poarte cu mine așa cum au făcut-o cei de aici. Nu știu dacă voi reuși să descriu în cuvinte felul în care oamenii de aici m-au făcut să mă simt.

Astea sunt lucruri pe care nu poți să le cumperi cu bani și cred că garanția calității unui produs/serviciu vine în primul rând de la oameni. De la oamenii care nu pleacă acasă de la cramă până când nu e totul gata sau care reușesc să se trezească dimineața la 7 și să îți servească micul dejun cu zâmbetul pe buze sau care sunt dispuși să se învârtă din 10 în 10 minute în jurul mesei ca să se asigure că paharele de apă sau de vin sunt pline. Doar gândiți-vă puțin la asta, când e ultima dată când vi s-a întâmplat așa ceva?

Am avut plăcerea să stau de vorbă cu Ioan Mărginean, director tehnic și Ioan Buia, directorul cramei Jidvei.

Alături de Ioan Mărginean am vizitat dealurile care adăpostesc vița de vie, am gustat din fiecare soi de struguri și spre bucuria noastră ne-a răspuns la toate întrebările, asta chiar dacă unele erau foarte elementare. Mi-a plăcut răbdarea pe care a avut-o cu noi și faptul că oferea răspunsurile în așa fel încât să înțelegem toți. Iar pentru că am fost băieți și fete cuminți, am mers și într-o zonă în care se culegeau strugurii și am interacționat și cu persoanele de acolo care s-au dovedit a fi la fel de amabile.

Ioan Buia este responsabil de tot ce se întâmplă în cramele Jidvei și pot să vă spun că aș fi putut să-l ascult ore întregi. Îți poți da seama că aceasta este pasiunea lui încă din primele secunde din modul în care vorbește despre toate procesele de prelucrare a strugurilor până ajung în paharele noastre sub formă de vin și chiar dacă eu nu am înțeles multe dintre procedee, acum mi-am conturat o idee mai bună despre ceea ce se întâmplă într-o cramă și cu siguranță voi aprecia mult mai mult vinurile bune pentru că am văzut munca din spatele lor.

La finalul vizitei ne-am întâlnit și cu membrii familiei Necșulescu care ne-au mulțumit pentru vizită și voi profita și de acest articol ca să le transmit încă o dată mulțumiri pentru primirea călduroasă. Domeniul Jidvei a devenit unul dintre locurile pe care le voi recomanda cu încredere prietenilor mei. Este un loc care îmbină frumusețea naturii cu frumusețea oamenilor.

Acum să nu credeți că se termină articolul și noi încă n-am ajuns la vinuri. Deși am degustat o gamă largă de vinuri, unul mi-a atras atenția cel mai mult și vreau să vă povestesc puțin despre el adică despre ea pentru că este vorba despre Maria – Pinot Gris.

Acest vin face parte din gama Owner’s Choice și îmbină arome de iasomie, mere verzi, pere și citrice care dau naștere unul vin alb tocmai bun de băut la o cină în pivnița castelului. Mie mi-a plăcut pentru că, în opinia mea de neavizat în tainele vinurilor, îl consider un vin usor, perfect pentru o cină în familie, dar și pentru alte ocazii mai speciale.

Partea bună este că cei de la Jidvei tocmai și-au deschis un magazin online și puteți și voi să comandați de acolo și să încercați vinurile.

Apropo de părți bune și părți rele, singurul lucru care nu prea mi-a plăcut a fost lipsa semnalului în pivnița castelului, dar am făcut din asta un lucru pozitiv pentru că, wow!, știți cum e să n-aveți grija telefonului pentru câteva ore atunci când ești la masă sau la un pahar de vin cu prietenii?

Iar în loc de încheiere vă las cu o parte din pivnița castelului.

Comments

Lasa un comentariu