Nu mai am răbdare să fac ce nu-mi place

răbdare

Nu mai am răbdare. Nu o spun pentru că vreau să mă dau important. Pur și simplu am ajuns la momentul ăla în care nu îmi mai permit să pierd timpul.

Nu am ajuns aici doar ca să mă cenzurez pentru a-i face cuiva existența mai plăcută. Atunci când am ceva de spus, spun!

M-am întrebat cât timp am pierdut cu oameni pe care trebuia să-i las în trecut. Cât timp am încercat să le fac pe plac și am reușit doar să amân sfârșitul? Mult, mult prea mult timp. Timpul nu înseamnă bani, timpul înseamnă viață. Acum e al meu, vreau să trăiesc. Și să o fac pentru mine.

Nu mai am răbdare să conving pe cineva că greșește, it`s not my job. Ai 22 și ceva de ani și visezi la prinți/prințese, treaba ta. Crezi că viața e roz și ți se cuvine totul, ghici ce? Your business, not mine. Drumul tău e în stânga și al meu în direcția opusă.

Fiecare își are locul și primește ceea ce cere. M-am mulțumit cu puțin. Un timp am crezut că e frumos să ajuți oameni chiar dacă nu ți-o cer. Ghici ce? Dacă cineva nu îți cere ajutorul probabil nu vrea să fie ajutat și e o pierdere de timp.

Acum ceva timp ajunsesem să mă pun pe mine prea des pe locui doi. Am plătit un preț, am pierdut timp. Am dat de lucruri care m-au tras înapoi. Dar mi-am revenit repede și am promis că nu mai fac a doua oară greșeala asta.

Spune-mi arogant, spune-mi cum vrei. Însă am învățat că dacă faci pe plac tuturor you end up fucked. Scuzați-mi franceza, dar nimeni nu vrea să afle că apare în agenda telefonică sub numele de „free drinks”, „free food”, „fixmylaptop” and so on. Din fericire asta nu mi s-a întâmplat și mi-am zis că mai bine nu stau și aștept să se întâmple. Am ales să îmi petrec timpul cu oameni de la care am ce învățat. Genul de oameni care te inspiră și te susțin în realizările profesionale.

Am ieșit la întâlniri care s-au transformat în concurs de priviri. Am pierdut ore pe care le puteam folosi altfel. Timp în care puteam să ajut pe cineva care chiar avea nevoie. Timp în care puteam face ceva pentru mine.

Sună nașpa nu? Chiar e!

Virgula în loc de punct lungește înevitabilul, adică sfârșitul frazei. Să aștepți ca cineva să se schimbe e fix același lucru. Oamenii vin și pleacă. Depinde de noi pe cine alegem să rămână. Uneori e mai sănătos un block decât să pierzi luni sau poate chiar ani să faci ceva să meargă.